Mos Ion in trenul de Constanta, in compartiment cu un grup de tineri.
– Mergeti la mare copii ?
– Da bade.
– Pai va rog si eu ceva, ca sunt cam batran si obosit. Daca adorm ma treziti si pe mine sa cobor la Braila ?
– Da tataie, dormi linistit.
Adoarme mosul, tinerii se apuca de cantat, de jucat carti…cand se uita pe geam la un moment dat trenul era deja oprit in Braila. Intra in panica, il trezesc pe mos … HAI TATAIE CA E BRAIILA!!! Trenul se pune in miscare…
– Pai cum sa fac ca imi rup gatul ?
– Mosule sa faci cum iti spun eu, il invata unul, dupa ce sari din tren o iei la fuga pe peron odata cu trenul asa sa nu-ti pierzi echilibrul si dupa aia incetinesti si te opresti.
Zis si facut, sare mosul, o ia la fuga pe langa tren. Tinerii rasufla usurati ca l-au ajutat.
Dupa cinci minute apare mosul in compartiment. Stupoare!!!
-Ce s-a intamplat bre ?
– Mai copii, am facut cum m-ati invatat voi, am luat-o la fuga pe langa tren si cand sa incetinesc, pe la ultimul vagon, o namila de om m-a luat de subtioara: – Hai tataie ca te ajut eu, hopa sus …
——-
Un vanator s-a dus la vanatoare in padure si fara sa-si de-a seama l-a prins noaptea si s-a ratacit. Batea vantul, era frig si ploua iar el, disperat, mergea ca sa se incalzeasca, fara sa mai stie unde se afla.
Intr-un tarziu vede undeva o lumina si tot mergand catre ea ajunge la un canton silvic.
Bate la usa si apare padurarul:
– Te-ai ratacit – spune omul si il pofteste in casa. Este tarziu, ramai aici pana dimineata cand iti arat drumul. Pana atunci stai la masa cu noi, dar avem numai mamaliga cu branza.
Vanatorul era obosit si flamand, pentru ca mersese toata ziua fara sa manance.
Dupa ce mananca o vreme, intreaba:
– Padurarule, pot sa mai iau un pic de mamaliga? Uite, mi-a ramas un pic de branza…
Nu trece mult si intreaba din nou:
– Padurarule, pot sa mai iau un pic de branza? Uite ca mi-a mai ramas mamaliga…
Dupa ce se repeta actiunea cu mamaliga cu branza de mai multe ori, adorm toti in singura camera unde era cald, padurarul cu nevasta in pat si vanatorul pe o saltea pe jos.
Dupa miezul noptii se aude urletul unei haite de lupi. Padurarul sare din pat ca ars, se imbraca repede si dispare in noapte. In urma lui ramane o liniste apasatoare.
Dupa un timp, vanatorul intreaba in intuneric:
– Oare sta mult?
– Sta mult, ii raspunde femeia in soapta.
– Oare nu ma prinde?, intreaba din nou vanatorul.
– Nu te prinde mai omule, ca pana iese el in calea lupilor, la capatul paraului, poate sa treaca toata noaptea.
– Zici ca nu ma prinde…
– Nu te prinde, fii sigur de asta. Hai, curaj!
– Atunci, spune vanatorul, ma duc sa mai iau un pic de mamaliga cu branza!
——-
Un tip il intreaba pe Dumnezeu:
– Doamne, de ce toate fetele sunt draguţe, dulci, graţioase
iar femeile sunt nasoale şi sâcăitoare……?
Domnul spune:
– Pentru ca pe fete le creez eu, iar femei le faceţi voi!
——-
Nevasta lu Lingurar bate la portile Raiului. Sfantul Petru ii deschide si o intreaba:
-Pe cine cauti?
-Pe sotul meu, Lingurar.
-Pai noi avem atatia Lingurari aici ca nu stiu care ii. Spune-mi ceva despre el, de exemplu ce ti-a spus inainte de a muri!
-Mi-a spus ca de cate ori o sa-l insel se va rasuci in mormant.
-Aaaa, acum stiu de care Lingurar zici, el e ventilatorul Raiului.
——-
În timp ce citeam o carte pentru copii împreună cu fiul meu de trei ani, îl întreb:
– Ce culoare e asta?
– Roşu, îmi răspunse el.
– Ce culoare e asta?
– Albastru.
– Ce culoare e asta?
– Ascultă, tăticule, imi zise el, n-am timp acum pentru rahaturi dintr-astea, n-ai decât să înveţi culorile singur!
